Războaiele Ruso-Turce

Războaiele Ruso-Turce (rusă Русско-турецкие войны, transliterat: Russko-turețkie voinî) sau Războaiele Ruso-Otomane (turcă Osmanlı-Rus savaşları) au început în 1568 și au continuat, cu întreruperi, până în 1918. Ele au cuprins în total douăsprezece conflicte, constituind una dintre cele mai lungi serii de războaie din istoria Europei.

Cu excepția a patru dintre acestea, toate s-au încheiat cu înfrângeri pentru Imperiul Otoman, aflat într-o perioadă de stagnare și declin. În schimb, aceste conflicte au evidențiat ascensiunea Imperiului Rus ca putere europeană majoră, în special după reformele de modernizare inițiate de Petru cel Mare la începutul secolului al XVIII-lea.

În cele din urmă, seria războaielor ruso-turce s-a încheiat odată cu dispariția ambelor state implicate, ca urmare a Primului Război Mondial: Imperiul Rus s-a prăbușit în 1917 și a fost succedat de Uniunea Republicilor Sovietice Socialiste în 1922, iar Imperiul Otoman a fost împărțit între 1918 și 1922 și a fost succedat de Republica Turcia în 1923.