Norvegieni

Epoca vikingă

În timpul Epocii vikinge din Evul Mediu Timpuriu, Norvegia de astăzi a fost inițial divizată în mai multe regate mici care erau adesea în conflict între ele până la primul rege care le-a unit, conform legendei, mai precis Harald I, supranumit „Păr Frumos”. Sub domnia acestuia, a urmat un exod al mai multor vikingi norvegieni din sud-vestul respectiv nordul și centrul Norvegiei contemporane către Insulele Britanice, Insulele Feroe și Islanda din cauza modului de domnie perceput ca fiind tiranic și de taxare al acestuia ai acestor foști supuși. Vikingii care au abandonat coastele norvegiene în secolul al IX-lea au decis să nu îi fie loiali acestui monarh și să populeze alte teritorii ca parte a exodului lor către libertate și o viață mai bună, devenind astfel urmașii feroezilor și islandezilor de astăzi. Istoria vikingilor norvegieni (precum și cea a celor feroezi, islandezi și groenlandezi) este consemnată în saga scrisă în Islanda în Evul Mediu precum și în alte manuscrise nordice medievale cum ar fi Heimskringla (istoria regilor Norvegiei).

Evul Mediu către Epoca Contemporană

Ulterior, vikingii din Norvegia au adoptat creștinismul în defavoarea păgânismului nordic politeist către finalul Epocii vikinge, devenind un regat nordic puternic în Scandinavia cu teritorii de peste mări sub suzeranitate norvegiană. Din punct de vedere geopolitic, națiunea norvegiană a făcut anterior parte din Uniunea Kalmar, monarhia duală Danemarca-Norvegia și Regatul Suediei, până când și-a recâștigat independența în urma unui referendum la începutul secolului al XX-lea, mai precis în anul 1905.

Limba nativă a norvegienilor este limba norvegiană, o limbă indo-europeană, germanică, mai precis germanică de nord (sau scandinavă), descendentă a limbii nordice vechi, cu alfabet latin (cu trei caractere speciale în plus, mai precis Æ, Ø și Å, exact ca în limba daneză) care are mai multe dialecte regionale precum și 4 standarde scrise, dintre care 2 oficiale respectiv 2 neoficiale. Cele oficiale sunt bokmål și nynorsk (i.e. norvegiana nouă sau neo-norvegiană, o limbă artificială construită de lingvistul naționalist Ivar Andreas Aasen în secolul al XIX-lea într-un efort de patriotism național și de rupere a legăturilor lingvistice cu limba daneză, bazându-se pe anumite dialecte conservatoare ale limbii norvegiene din sud-vestul Norvegiei, dialecte care sunt conservatoare până în ziua de astăzi cu nordica veche care era scrisă cu rune respectiv cu limba feroeză sau limba islandeză). Standardul scris majoritar este bokmål folosit de aproximativ 90% dintre norvegieni (utilizat cu precădere în zonele urbane și în estul Norvegiei; folosit în cultura populară și media de asemenea) iar nynorsk este utilizat de ceilalți circa 10% (în anumite zone rurale precum și, în mare parte, în vestul țării). Documente oficiale pot fi traduse din norvegiana bokmål în cea nynorsk la primăriile din Norvegia, dacă această traducere este dorită. Ambele standarde scrise au valoare oficială egală, fiind folosite în sistemul educațional norvegian de asemenea. Fiecare standard scris oficial al limbii norvegieni are propriul set de reguli gramaticale, lexicale și de pronunție. Cele două standarde scrise neoficiale sunt riksmål și høgnorsk. Vocabularul limbii norvegiene are, totodată, anumite cuvinte similare cu cele din limba germană.

Cultura norvegienilor este un tip de cultură scandinavă care are multe elemente în comun cu alte culturi din regiune, mai precis cu cea a danezilor respectiv cea a suedezilor, fiind înrudită cu cea a feroezilor respectiv islandezilor (care, la bază, sunt preponderent descendenții vikingilor norvegieni cu anumite populații de celți venite din Insulele Britanice în Evul Mediu Timpuriu). De-a lungul timpului, personalități norvegieni culturale marcante au contribuit semnificativ în cadrul patrimoniului cultural universal. Printre acestea se numără folcloriștii Peter Christen Asbjørnsen și Jørgen Moe, pictorul Edvard Munch, compozitorul de muzică clasică Edvard Grieg, compozitorul Johan Svendsen, dramaturgul Henrik Ibsen, scriitorul Thor Heyerdahl, scriitorul Johan Bojer, scriitorul Knut Hamsun, pictorul Theodor Kittelsen, pictorul Hans Dahl, filosoful Peter Wessel Zapffe, matematicianul Niels Henrik Abel sau exploratorii Fridtjof Nansen respectiv Roald Amundsen. Cultura norvegienilor are anumite elemente în comun cu cea a englezilor de asemenea precum și cu cea altor națiuni celtice din arhipelagul britanic dată fiind istoria comună dintre aceste națiuni de-a lungul timpului. Un scriitor notabil britanic (mai precis născut în Țara Galilor) de origine norvegiană este Roald Dahl. Referitor la muzică ușoară, norvegienii au excelat de-a lungul timpului printr-o serie de artiști și formații care au ajuns la popularitate globală precum trupa de pop rock a-ha, saxofonistul virtuoz de jazz Jan Garbarek, chitaristul virtuoz Terje Rypdal, duo-ul de muzică electronică Röyksopp sau cântărețele Sigrid și Aurora.

• Vikingi
• Epoca vikingilor
• Mitologia nordică
• Europa de Nord

• Norway, Norskkurs i Oslo, Demographics
• Culture of Norway Arhivat în 19 februarie 2012, la Wayback Machine.
• Statistisk Sentralbyra
• Norway - The World Factbook Arhivat în 6 mai 2020, la Wayback Machine.