Emil Condurachi

Studii

Emil Condurachi a urmat studiile secundare la Liceul Național din Iași, apoi Faculltatea de Litere și Filosofie a Universității din Iași, unde i-a avut ca profesori pe Ilie Minea și Orest Tafrali. După examenul din licență din 1932, a fost susținut în obținerea unei burse de specializare la Școala Română din Roma (1936-1937) unde a urmat cursurile profesorului Giuseppe Lugli. Între 1938-1939 a beneficiat de o altă bursă în străinătate, la Școala Română de la Paris.

Carieră

Și-a început cariera didactică pe postul de asistent la Catedra de arheologie a Universității din Iași (1932-1940), s-a transferat la București, unde, din 1947, a fost numit profesor titular de Istorie veche și arheologie la Universitate. A fost profesor de numismatică la Școală superioară de arhivistică din București (1940-1947).

De-a lungul carierei sale, Emil Condurachi a deținut numeroase funcții academice și administrative. A fost director al Institutului de Arheologie din București între 1956 și 1970, secretar general al Asociației de Studii Sud-Est Europene din 1963 și vicepreședinte al Uniunii Academice Internaționale din 1967. În paralel, a activat ca redactor responsabil al revistelor Dacia (1957-1970), Studii și cercetări de istorie veche (1956-1970) și Studii și cercetări de numismatică (1960-1971). De asemenea, a condus șantierul arheologic de la Histria în perioada 1949-1970. A fost ales membru corespondent al Academiei Republicii Socialiste România în 1948, devenind membru titular ulterior, și a fost membru al Academiei de Științe Sociale și Politice din 1970. Din 1958, a deținut funcția de președinte al Societății Numismatice Române. Pentru activitatea sa științifică, i-a fost conferit titlul de doctor honoris causa al Universității din Bruxelles. A participat, totodată, la numeroase congrese internaționale de istorie veche și arheologie.

A fost căsătorit cu Florica (1909-1977), sora lui Grigore Moisil. Este tatăl lui Zoe Petre.

Emil Condurachi a fost istoric al antichității și arheolog, specialist în istoria și arheologia greco- romană, din zona litoralului de vest și de nord al Mării Negre și din alte zone și centre mai îndepărtate ale lumii elene și ale Imperiului Roman. Acesta a scris studii remarcabile privind istoria celor trei colonii grecești de pe coasta dobrogeană a Pontului Euxin, oferind interpretări de referință pentru epoca modernă.

În cadrul abordării materialismului istoric, a analizat raporturile dintre greci și populațiile autohtone din Dobrogea. prin care a evidențiat rolul factorilor economici și social-politici în evoluția societății din Antichitate pe teritoriul actual al României. De asemenea, cercetările sale privind stăpânirea romană în regiunea Dunării de Jos sunt considerate semnificative. O serie de lucrări a reconstituit istoria orașului Histria, de la întemeiere până în epoca romano-bizantină.

Emil Condurachi a adus contribuții și în domeniul artei și religiei greco-romane, precum și, în mod deosebit, în cel al numismaticii antice și bizantine, abordând probleme legate de vechimea și circulația monedelor emise în orașele pontice, precum și aspecte ale economiei și schimburilor monetare.

Pentru activitatea sa științifică și academică, Emil Condurachi a fost distins cu numeroase ordine și titluri onorifice. În 1956 i-a fost conferit Ordinul Muncii, clasa a II-a, cu prilejul împlinirii a 90 de ani de la înființarea Societății Academice Române, pentru merite deosebite în muncă. În 1959 a primit Ordinul „Steaua Republicii Populare Române”, clasa a IV-a, pentru activitatea sa în dezvoltarea științei și culturii din Republica Populară Română, iar în 1964 i-a fost acordat titlul de „Om de Știință Emerit al Republicii Populare Române”, pentru merite deosebite în activitatea științifică.

Ulterior, în 1981, a fost decorat cu Ordinul „Meritul Cultural”, clasa a II-a, pentru rezultatele obținute în îndeplinirea planului cincinal 1976-1980 și pentru contribuția adusă la realizarea politicii culturale a statului, cu prilejul aniversării a 60 de ani de la înființarea Partidului Comunist Român. De asemenea, a fost laureat al Premiului de Stat și a primit titlul de „Om de Știință de Merit”.

Recunoașterea activității sale a depășit granițele țării, fiind distins cu Medalia de aur „Sfântul Chiril și Metodiu” a Republicii Populare Bulgaria și cu gradul de comandor al Ordinului „Meritul Republicii Italiene”, acordat la Roma.

Cărți

• Histria. Monografie arheologică - 2 vol. (București, vol. I - 1954; vol. II - 1966)
• Histria - 2 vol. (București, vol. I - 1959; vol.2 - 1962)
• Istoria României (București, 1960)
• Monuments archéologiques de Roumanie (București, 1960)
• L'archéologie roumaine au XXe siècle (București, 1963)
• La Roumanie (Genèva, Nagel, 1972) - în colaborare cu Constantin Daicoviciu
• Harta arheologică a României (București, 1972) - în colaborare cu Vl. Dumitrescu și M.D. Matei
• Curs de istorie romană, Fasc. I: Istoria Romei regale și republicane (București, 1974)
• Curs de istoria Orientului Antic, Fasc.I: Orientul Apropiat mileniile III-II î.e.n. (București, 1977)

Articole

• I monumenti cristiani nell' Illirico, Ephemeris Dacoromana, în Annuario della Scuola Romena di Roma, 9, 1938, 118 p.
• Il culto di Asclepio nelle provincie balcaniche dell'Impero, în Atti del V Congresso di Studi Romani, a c. di C. Galassi Paluzzi, Roma, 1939, vol. I, p. 441-452.
• Gordien et Serapis sur les monnaies pontiques, în CNA, 13, 110-111, 1938, p. 33-37.
• Isis-Afrodite. Beiträge zu einer Ikonographie des alexandrinischen Synkretismus, în BSH, 21, 1939, p. 33-53.
• Le “Grand Dieu” sur les monnaies d'Odessos, în Revue Numismatique, (Paris), seria 2e, 4, 1940, p. 1-20.
• Les idées politiques de Zosime, în Revista clasică, 13-14, 1941-1942, p. 115-127.
• La politique financière de l'empereur Julien, în BSH, 22, 1941, p. 85-143.
• La rèforme monètaire de l'Empereur Aurélien, în RHSEE, 22, 1945, p. 138-146.
• Autour des imitations pontiques des monnaies d'Alexandre le Grand, în RHSEE 23, 1946, p. 217-224.
• Frământări politice și sociale la Istros în preajma anului 400 î.e.n., în BStA-Ist, 1,1949, 2, p. 117-126.
• Cu privire la raporturile dintre Augustus și Cotison, în Studii, 1, 1948, 2, p. 230-234.
• Coloniile grecești din Pontul Stâng și lupta lor împotriva cotropirii romane, în BStA-Ist., 2, 1950, p. 67-76.
• Vechi monete pontice și importanța lor, în BStA-Ist., 2, 1950, p. 13-26.
• Cu privire la raporturile dintre autohtoni și greci în așezările sclavagiste din Dobrogea, în SCIV, 2, 1951, 2, p. 45-60.
• Cu privire la constituirea teritoriului rural a orașului Histria și funcția sa social-economică, în BStA-Ist, 4, 1952, p. 59-69.
• Burebista și orașele pontice, în SCIV, 4, 1953, p. 515-523.
• Problèmes économiques et sociaux d'Histria à la lumière des dernières recherches, în NEH, 1, 1955, p. 71-84.
• Der Beitrag der Münzfunde von Istros zur Kenntnis der Waren und Geldumlaufes an der unterer Donau im vorrömisches Zeitraum, în Wissenschaftliche Annalen, Berlin, 6, Heft, 5, 1957, p. 289-304.
• Vasile Pârvan. 1882-1927, Dacia, NS, I, 1957, p.9-40.
• Problema schimbului de marfă și schimbului în bani în imperiul roman, sec. IV-V e. n., în AUB-Ist., 9, 1957, P.15-26.
• Tib.Plautius Aelianus și strămutarea transdanubienilor în Moesia, în SCIV, 1958,1, p.119-130.
• Histria romano-byzantine à la lumière des dernières recherches, în Dacia, NS, I, 1957, p.245-263.
• La constituzione Antoniniana e la sua applicazione nell' Impero Romano, înDacia, NS, 2, 1958, p.281-312.
• Il periodo ellenistico in Dobrugia alla luce degli scavi archeologici di Histria, în ACME, Milono, 11, 1958, 1-3, p.7-28.
• Autour de la reforme monetaire de Polycrate, în Athena, Eum, Pavia, NS, 36, fasc.3, 1959, p.238-247.
• Contribuții la studiul epocii arhaice la Histria, în Omagiu lui Constantin Daicoviciu, București,1960, p.107-116.
• Les statères de Cyzique et les routes commerciales du Hellespont au Danube, Eirene,Praga, 1, 1960, p.61-67.
• Un problème d' Etat au IVe siècle: les délations, NEH, 2, 1960, p.83-90.
• La genèse des sujets de chasse des “tondi Adrianei” de l’arc de Constantin, în Atti del settimo Congresso internazionale di archeologia Classica, Roma, 2, 1961, p.451-459.
• Unele probleme ale sfârșitului orânduirii sclavagiste în istoriografia contemporană, SCIV, 12, 1961, 1, p.35-53.
• Contributi allo studio della scultura pontica in éta imperiale romana, ActArhHung, 10, 1962, fasc.1-3, p.33-43.
• Influences grecques et romaines dans les Balkans, en Hongrie et en Pologne, în VIIIe Congrès International d’Archéologie Classique, Paris, 1963, p.317-332.
• Problema apariției ceramicii Latène în regiunea Dunării de Jos, SCIV, 16, 1965, 1, p.43-50.
• Relations entre les Grecs et la population autochtone du Bas-Danube à la lumière des dernières dècouvertes archéologiques, în Die Kultur Südosteuropas, München, 1964, p.25-44.
• Beiträge zur Frage der ländlichen Bevölkerung in der römischen Dobrudscha, în Corolla Memoriae Erich Swoboda dedicata, Graz-Köln, 5, 1966, p.95-104.
• Nouvelles recherches sur le “limes” byzantin du Bas-Danube aux Xe-XIe siècle, în XIIIth International Congres of Byzantine Studies, Oxford, 1966.
• Neue Probleme und Ergebnisse der Limesfaschung in Scythia Minor, în Studien zu den Militärgrenzen Roms, Köln-Graz, 1967, p.162-176.
• Nouvelles recherches sur l'organisation du limes romain aux bouches du Danube, în Actes du VIIe Congrès du limes romain, Tel-Aviv, 1967.
• Hotărnicii în provincia romană a Dalmației, SCIV, 19, 1968, 4, p. 587-596.
• I rapporti tra Greci e indigeni nella regione del Ponto Eussino, în Atti dell VII Congresso Internazionale “Magna Graecia” Taranto, 1968.
• Dunărea în orizontul geografic antic, SCIV, 20, 4, 1969, p.533-540.
• Izvoarele greco-latine asupra etnogenezei vechilor populații balcanice, SCIV, 20, 1969, 3, p. 369-391.
• Kotys, Rome et Abdère, Latomus, Bruxelles, 29, 3, 1970, p.581-594.
• L'expérience pontique, în Sources archéologiques de la civilisation européene, AIESEE, București, 1970, p.183-193.
• La romanité orientale, NEH, IV, 1970, p.7-22, (în colaborare cu Gheorghe Ștefan).
• Sguardo storico sul problema dei rapporti tra Bisanzio e la Romania VIII Corso, Ravenna, 1970, p.155-165.
• Problema unor basilici creștine de la Histria și Callatis, Pontica, 4, 1971, p.173-189.
• La romanizzatione della Dacia e della Scizia Minore, Accademia Nazionale dei Lincei, CCCLXXI, 1974, 27, p.63-78.
• Classis Flavia Moesica au Ier siècle de n. è., în Actes du IXe Congrès International d'Études sur les Frontières Romaines (Mamaia, 6-13 septembrie 1972), București-Köln-Viena, 1974, p. 84-88.
• Tradition et innovation dans la pensée juridique de Léon le Sage, RRH, 13, 2, 1974, p. 335-340.
• Quelques maisons byzantines des villes pontiques, în Studies in memory of David Talbot Rice, Edinburgh UP, 1978, p. 171-183.
• Le syncrétisme religieux en Dacie, în Les syncrétismes dans les religions de l’Antiquité, Colloque de Besançon (22-23 oct 1973), Leiden, 1975, p. 186-199.
• Burébista, successeur du programme politique de Mithridate VI Eupathor, în ActaArhHung, 26, 1978, 1-2, p. 7-14.
• Un exemple d'interculturalité: le Sud-Est européen au Ier millénairre avant notre ère, în Diogene, 111, p. 116-140.
• L’Europe de l’Est, aire de convergence des civilisations, în Rapports I, Grands Thèmes et méthodologie. XV Congrès International des Sciences historiques, București, 1980, p. 9-87 - în colaborare cu Răzvan Theodorescu.

• Ionel Maftei (1996), Personalități ieșene. VI. Iași: Opinia

• Membrii Academiei Române din 1866 până în prezent – C