
| David Garrett | |
David Garrett () | |
| Date personale | |
|---|---|
| Nume la naștere | David Christian Bongartz |
| Născut | (46 de ani) Aachen, RFG |
| Frați și surori | Elena Bongartz[*] |
| Cetățenie | Germania |
| Ocupație | violonist model artist de înregistrare[*] actor aranjor muzical[*] |
| Limbi vorbite | germană |
| Studii | Juilliard School[*], Einhard-Gymnasium (Aachen)[*] |
| Gen muzical | muzică clasică |
| Instrument(e) | vioară |
| Case de discuri | Decca Records[*] |
| Premii | Ordinul de Merit al Renaniei de Nord-Westfalia[*] () Goldene Feder[*] () Frankfurter Musikpreis[*] () Berliner Bär[*] () Europäischer Kulturpreis[*] () Echo Klassik – Classical Music without Borders[*] () ECHO Pop/Künstler Pop (national)[*] () ECHO Pop/Künstler Pop (national)[*] () |
| Discografie | |
| Listă completă | David Garrett discography[*] |
| Prezență online | |
site oficial Internet Movie Database Myspace canal YouTube | |
| Modifică date / text | |
David Garrett (n. 4 septembrie 1980, în Aachen cu numele David Bongartz) este un violonist german. Fiul unui jurist german, Georg P. Bongartz, care era un pasionat violonist, și al unei prime balerine nord-americane, Dove Garrett. David a fost considerat un „Wunderkind” (copil minune) și a primit deja prima vioară la vârsta de patru ani. El a avut profesori particulari, printre care în anii 1990–1991 pe Zahar Bron, un violonist evreu rus care trăia în Germania, iar din anul 1992 pe Ida Haendel. La vârsta de 14 ani deja avea un contract cu firma de discuri muzicale „Deutsche Grammophon”, adoptând pseudonimul „David Garrett”, după numele de familie al mamei sale. Din anul 1999 a urmat ca student cursurile lui Itzhak Perlman de la Școala de muzică Juilliard din New York. Garrett este considerat unul dintre cei mai buni violoniști contemporani. La concertele lui cântă pe o vioară Stradivarius din 1710, care valorează mai multe milioane de dolari. El este înregistrat în Guinness Book ca unul dintre cei mai rapizi violoniști din lume, care a realizat un timp record de 66 secunde (13 note muzicale pe secundă) în interpretarea la vioară a piesei „Zborul bondarului”, de Rimski-Korsakov
