August Batsch

Savantul

Fiul secretarului Georg Laurentius Batsch (1728-1798), secretar de stat în Weimar și al Ernestinei Francke (1734–1802) a vizitat mai întâi școala orășenească, fiind instruit apoi de învățători privați. După ce a arătat o aptitudine pentru științele naturale, și-a început studiile în această materie la Universitatea din Jena (cunoscută sub numele Friedrich von Schiller Universität Jena) în 1772, obținând doctoratul în 1781. Ulterior a mai studiat medicina, promovând în anul 1786. În același an, el a început să predea istorie naturală ca profesor titular la această universitate. Din anul 1787 a predat și medicina. În anul 1790, Batsch a fondat grădina botanică din Jena precum Naturforschende Gesellschaft (Asociația cercetătorilor naturii) tot acolo. În sfârșit, în anul 1792, a devenit și profesor de filozofie. În 1793 el a mai fondat Naturforschende Gesellschaft (Societatea pentru explorarea naturii), a cărei importante colecție a căpătat-o mai târziu Universitatea din Jena.

Între 1761 și 1802, savantul l-a sfătuit pe marele literat și savant Johann Wolfgang von Goethe privind cercetările lui botanice, având o corespondență intensivă cu marele literat

Într-o scrisoare de răspuns și mulțumire, Goethe a scris pe 22 iunie 1791: „Pentru al doilea volum al Științelor naturale trimis de Dumneavoastră, mult onorate, spun cea mai devotă mulțumire. Această carte mi-a fost cu atât mai binevenită, fiind chiar în prezent tare ocupat cu un important subiect discutat acolo și am fost în stare să-mi iau consiliu în anumite puncte importante. Poate că o să am plăcerea de a vă vedea într-un timp scurt, când voi prezenta și încercările mele pentru evaluarea Dvs. Vă urez să trăiți bine…

Micologul

Deși Batsch a continuat peste tot timpul să găsească, studieze și descrie numeroase noi briofite mușchi și hepatici). ferigi și plante inflorescențe, el a devenit apreciat în mod special ca o autoritate asupra fungilor și ciupercilor, în special. El a descoperit și descris științific aproape 200 de specii noi de fungi, ca de exemplu, Calocera cornea, Clitocybe nebularis, Galerina marginata, sau Tapinella atrotomentosa - doar câțiva din multele soiuri de bureți care sunt încă recunoscute cu epitetele specifice, date acestora de către Batsch.

În afară de studiul ciupercilor, s-a ocupat ca unul dintre puținii contemporani lui Antoine-Laurent de Jussieu, primului sistematician natural semnificativ, cu extinderea sistemului natural. Din păcate, el cunoștea doar plantele native pe care le-a încadrat în 78 familii și 9 clase. Ca el, mulți dintre contemporanii săi au avut o concepție ciudată a relațiilor, cam în maniera unei hărți, ce a inhibat progresul.

• Melanthiaceae, familie de plante, Batsch (1797)
• Primulaceae, familie de plante, Batsch (1797)
• Testudines, ordin de animale, Batsch (1788)
• Testudinidae, familie de animale, Batsch (1788)
• Violaceae, familie de plante, Batsch (1802)

• Agaricus adiposus Batsch (1786), în prezent Pholiota adiposa P.Kumm. (1871)
• Agaricus applicatus Batsch (1786), în prezent Resupinatus applicatus Gray (1821)
• Agaricus atrotomentosus Batsch (1783), în prezent Tapinella atrotomentosa Šutara (1992)
• Agaricus aurivellus Batsch (1786), Pholiota aurivella P.Kumm. (1871)
• Agaricus flammans Batsch (1783), în prezent Pholiota flammans P.Kumm. (1871)
• Agaricus involutus Batsch (1786), în prezent Paxillus involutus Fr. (1838)
• Agaricus lividorubescens Batsch (1789), în prezent Lactarius uvidus Fr. (1838)
• Agaricus marginatus Batsch (1789), în prezent Galerina marginata Kühner (1935)
• Agaricus nebularis Batsch (1789)), în prezent Clitocybe nebularis P.Kumm. (1871)
• Agaricus semiglobatus Batsch (1786), în prezent Protostropharia semiglobata Quél.(1872)
• Clavaria atropurpurea Batsch (1783), în prezent Geoglossum atropurpureum Pers. (1797)

• Clavaria cornea Batsch (1783), în prezent Calocera cornea Fr. (1827)
• Cortinarius subpurpurascens (Batsch) J. Kickx f. (1867)
• Cortinarius subferrugineus Batsch (1789), Fr. (1838)
• Hydnum suberosum var. aurantiacum Batsch (1789), în prezent Hydnellum aurantiacum P.Karst. (1879)
• Hygrophorus chrysodon Batsch (1789), Fr. (1838)
• Galerina marginata (Batsch, 1789) Kühner (1935)
• Inocybe auricoma (Batsch) Sacc. (1887)
• Inocybe aurivenia (Batsch) Bres. (1930)
• Lycoperdon cinereum Batsch (1783), în prezent Physarum cinereum Pers. (1794)
• Lycoperdon corollinum Batsch (1783), în prezent Geastrum corollinum Hollós (1904)
• Peziza leporina Batsch (1789), în prezent Otidea leporina Fuckel (1870)
• Peziza citrina Batsch (1789), în prezent Bisporella citrina Korf & S.E.Carp. (1974)
• Peziza olla Batsch (1783)), în prezent Cyathus olla Pers. (1801)
• Tapinella atrotomentosa (Batsch, 1783) Šutara (1992)
• Xeromphalina campanella (Batsch, 1783) Kühner & Maire (1953)

• Hippotion batschii, Keferstein (1870), insectă (Sphingidae)
• Agaricus batschianus Fr. (1874), ciupercă (Agaricaceae)
• Agaricus batschii Fr. (1818), azi Agaricus atrocyaneus (Batsch, 1786), ciupercă (Agaricaceae)
• Agaricus batschii Humb. (1793), azi Cortinarius batschii (Humb., 1793) Melot (1995), ciupercă (Cortinariaceae)
• Boletus batschii J.F.Gmel. (1792), azi Royoporus badius (Pers., 1801) De (1997), ciupercă (Boletaceae)
• Clitocybe batschiana Raitlh. (1972), ciupercă (Tricholomataceae)
• Polyporus batschii Pers. (1825), ciupercă (Polyporaceae)
• Sclerotinia batschiana Zopf (1880), azi Ciboria batschiana (Zopf, 1880) N.F.Buchw. (1947), ciupercă (Sclerotiniaceae)
• Tricholoma batschii (Gulden, 1969) Mort.Chr. & Noordel. (1999), ciupercă (Tricholomataceae)

• Elenchus Fungorum latine et germanice, vol. 1, Editura Johann Jacob Gebauer, Halle (Saale) 1783
• Elenchus Fungorum latine et germanice, vol. 2, Editura Johann Jacob Gebauer, Halle (Saale) 1786
• Elenchus Fungorum latine et germanice, vol. 3, Editura Johann Jacob Gebauer, Halle (Saale) 1789, în total (3 volume) cu 42 de plăci colorate
• Naturgeschichte der Bandwurmgattung überhaupt und ihrer Arten insbesondere, nach den neuern Beobachtungen in einem systematischen Auszuge verfasst, Editura Johann Jacob Gebauer, Halle (Saale) 1786
• Dispositio generum plantarum Jenensium secundum Linnaeum et familias naturales, quam speciminis inauguralis loco extulit, Editura Litteris Hellerianis, Jena 1786
• Versuch einer Anleitung zur Kenntniss und Geschichte der Pflanzen, partea I: Allgemeine Einleitung. Kenntniß des Pflanzenkörpers, seiner Theile und seines Lebens. Wissenschaftliche Behandlung des Pflanzenreichs, Editura Johann Jacob Gebauer, Halle (Saale) 1787
• Versuch einer Anleitung zur Kenntniss und Geschichte der Pflanzen, partea II: Merkwürdige Arten der Gewächse nach ihren Aehnlichkeiten geordnet. Anbau und Benutzung, Editura Johann Jacob Gebauer, Halle (Saale) 1788
• Versuch einer Anleitung, zur Kenntniss und Geschichte der Thiere und Mineralien, partea I: Allgemeine Geschichte der Natur, besonders der Säugthiere, Vögel, Amphibien und Fische, Editura Akademische Buchhandlung, Jena 1788
• Versuch einer Anleitung, zur Kenntniss und Geschichte der Thiere und Mineralien, partea II: Besondre Geschichte der Insekten, Gewürme und Mineralien, Editura Akademische Buchhandlung, Jena 1789
• Botanische Bemerkungen, Editura Johann Jacob Gebauer, Halle (Saale) 1791 Observații botanice
• Tabula affinitatum regni vegetabilis, Editura Landes-Industrie-Comptoir, Weimar 1802 Tabula affinitatum regni vegetabilis

• Heinrich Dörfelt, Heike Heklau: „Die Geschichte der Mykologie” („Istoria micologiei”), Editura Einhorn – Eduard Dietenberger GmbH, Schwäbisch Gmünd 1998, ISBN 3-927654-44-2
• Ilse Jahn: „Zur Gründungs- und Entwicklungsgeschichte der Jenaer Botanischen Gärten (von 1586 bis 1864)”, în: „Wissenschaftliche Zeitschrift der Friedrich-Schiller-Universität Jena”, Naturwissenschaftliche Reihe, anul 37, caietul 1, 1988, p. 17–25

• Materiale media legate de August Batsch la Wikimedia Commons
• Observații botanice
• Tabula affinitatum regni vegetabilis